2023, cel mai călduros an măsurat vreodată pe Pământ. Toate continentele, vizate de anomalii ieşite din comun în septembrie

2023 este pe cale să devină cel mai cald an înregistrat vreodată pe Pământ.

Asta după ce luna septembrie a cunoscut mai multe anomalii de temperatură în întreaga lume, dar şi după cea mai fierbinte vară. Se pare septembrie a depășit recordul lunar anterior, stabilit în 2020, cu 0,5 grade Celsius, iar experţii spun că nu a fost niciodată o lună atât de anormal de fierbinte de când au început înregistrările Serviciului Copernicus în 1940. Şi temperatura globală pentru perioada ianuarie-septembrie a bătut recorduri. A fost cu 1,4 grade Celsius mai mare decât media preindustrială din anii 1850-1900.

Temperaturile globale continuă să stabilească noi recorduri: după o vară caniculară şi o lună septembrie încă şi mai surprinzătoare din acest punct de vedere, 2023 este de acum cel mai călduros an măsurat vreodată în primele sale nouă luni, apropiindu-se de pragul de încălzire cu 1,5°C în raport cu era preindustrială, relatează AFP, citat de Agerpres.

Anul 2023 se apropie de pragul de +1,5°C prevăzut în Acordul de la Paris

Din ianuarie până în septembrie, „temperatura medie globală a fost cu 1,4°C peste media din era preindustrială (1850-1900)”, care a existat înainte de efectul generat asupra climei de emisiile de gaze cu efect de seră cauzate de omenire, au anunţat joi administratorii Serviciului pentru schimbări climatice (C2S) din cadrul Observatorului european Copernicus.

Iar această valoare medie, deja mai mare cu 0,05°C decât cea din anul record 2016, ar putea să crească şi mai mult în ultimele trei luni ale anului 2023, ţinând cont de intensificarea El Nino. Acest fenomen meteorologic cu apariţie ciclică în Pacific, sinonim cu o încălzire suplimentară, culminează în general în jurul perioadei Crăciunului.

„Nu este sigur că 2023 va atinge pragul de +1,5°C. Dar suntem destul de aproape de el”, a declarat Carlo Buontempo, directorul C3S. Atingerea acestui prag simbolic nu înseamnă totuşi că limita cea mai ambiţioasă din Acordul de la Paris va fi atinsă, întrucât acel acord se referă la evoluţia climei pe perioade lungi, de ordinul deceniilor, şi nu al anilor. Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei (GIEC), mandatat de ONU, prevede că pragul de +1,5°C va fi atins încă din anii 2030-2035.

Iar Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) a estimat în primăvară că pragul menţionat va fi depăşit pentru prima dată într-un an individual pe parcursul următorului cincinal.

„Cea mai puternică anomalie lunară”

Până atunci, „septembrie 2023 a fost cea mai călduroasă lună septembrie înregistrată vreodată la nivel mondial”, continuând o serie de recorduri lunare începută în iunie. Iulie 2023 deţine recordul absolut la nivelul tuturor lunilor. Cu o temperatură medie de 16,38°C la suprafaţa globului, septembrie 2023 a depăşit recordul deţinut până acum de septembrie 2020 cu o marjă „extraordinară” de 0,5°C, au precizat joi specialiştii de la Copernicus.

De asemenea, septembrie 2023 a fost „cu 1,75°C mai călduroasă decât media pentru lunile septembrie din perioada 1850-1900”, au adăugat ei. În condiţiile în care variaţiile temperaturilor la nivel global se măsoară în general în câteva zecimi de grad Celsius, septembrie 2023 a fost cu 0,9°C peste media lunii septembrie din perioada 1991-2020, stabilind astfel „cea mai puternică anomalie lunară” măsurată vreodată de programul Copernicus, a cărui bază de date meteorologice complete datează din 1940.

Toate continentele au fost vizate de anomalii ieşite din comun. În Europa, septembrie 2023 a stabilit un nou record continental pentru prima lună a toamnei meteorologice. Temperaturi de peste 35°C au fost înregistrate în Franţa până la începutul lunii octombrie.Tot în septembrie, ploile torenţiale provocate de furtuna Daniel, agravate probabil de schimbările climatice, potrivit unor studii preliminare, au devastat nord-estul Libiei şi Grecia.

Regiunile sudice din Brazilia şi Chile s-au confruntat cu un adevărat potop în septembrie, în timp ce Amazonia este lovită în prezent de o secetă extremă, care afectează peste 500.000 de locuitori. Iar gheaţa de la polii Pământului continuă să scadă: banchiza din Antarctica se menţine la un nivel scăzut record pentru acest anotimp, în timp ce banchiza arctică este cu 18% sub nivelul său mediu, potrivit C3S.