Călin Georgescu, candidat independent la alegerile prezidențiale din 2024, a depus o nouă contestație la Înalta Curte de Casație și Justiție, contestând reluarea primului tur al alegerilor.
Acesta susține că nu există dovezi concrete care să ateste implicarea sa în activități coordonate de vreo entitate străină, și invocă lipsa unei baze argumentate pentru decizia autorităților de a anula alegerile.
Conform informațiilor furnizate de instanță, avocații lui Călin Georgescu și ai Coaliției pentru Apărarea Statului de Drept au solicitat anularea deciziilor Biroului Electoral Central (BEC) referitoare la anularea alegerilor și organizarea unui nou tur electoral.
Contestația a fost analizată astăzi, iar soluția instanței arată o respingere parțială a cererii:
Inadmisibilitate și declinare de competență: Instanța a respins excepția invocată de Parchet și alte instituții privind lipsa de competență a instanțelor judecătorești.
Totuși, a admis că Înalta Curte nu este competentă material să soluționeze această cerere, declinând cazul în favoarea Curții de Apel București – Secția de Contencios Administrativ și Fiscal.
Pronunțare definitivă: Hotărârea pronunțată astăzi este fără cale de atac, stabilind un nou capitol al disputei legale la nivelul Curții de Apel București.
Călin Georgescu își exprimă nemulțumirea față de reluarea primului tur al alegerilor prezidențiale, considerând că această decizie a fost nejustificată.
Potrivit surselor citate, contestația sa include următoarele argumente:
Lipsa dovezilor privind legături externe: Avocații săi susțin că documentele analizate în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și desecretizate recent nu conțin dovezi clare care să indice implicarea sa sau a unei entități externe în influențarea alegerilor.
Critica reluării procesului electoral: Decizia de a relua primul tur al alegerilor este considerată arbitrară, fără o bază argumentativă solidă care să justifice acest pas drastic.
Disputa juridică declanșată de Călin Georgescu reflectă tensiunile din procesul electoral al anului 2024, marcate de contestații și acuzații legate de corectitudinea alegerilor.
Acest caz ridică întrebări privind procedurile instituționale și transparența procesului decizional al autorităților implicate, de la Biroul Electoral Central la CSAT.
În continuare, instanțele inferioare vor decide soarta contestației, iar impactul acestui caz ar putea influența nu doar desfășurarea alegerilor, ci și încrederea publică în sistemul electoral.
Contestarea legală a deciziilor autorităților ar putea prelungi incertitudinea politică și alimenta noi dezbateri despre legitimitatea alegerilor din România.
Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un LIKE, comunității de cititori pe pagina noastră de Facebook!
