Anul Nou, sărbătorit între 31 decembrie și 1 ianuarie, are o semnificație specială în tradiția românească, fiind cunoscut și sub denumirea de Revelion sau seara Sfântului Vasile.
În această noapte, conform credinței populare, cerul se deschide de trei ori pentru câte o clipă, simbolizând speranța și începutul unui nou ciclu.
Legenda Sfântului Vasile
În folclorul românesc, Sfântul Vasile este perceput ca o figură protectoare și veselă.
Se crede că Iisus Hristos ar fi primit numele „Vasile” la botezul său inițial, la o săptămână după naștere, iar numele „Hristos” i-a fost atribuit mai târziu, la vârsta de 30 de ani, odată cu botezul creștin.
Potrivit tradiției, Sfântul Vasile a cerut de la Dumnezeu o zi, iar aceasta i-a fost oferită – prima zi a anului.
Recunoscător, sfântul a luat un clopoțel cu o crenguță de busuioc și a urat tuturor lucruri bune, instituind astfel obiceiul urărilor din această zi.
Sorcova
Un ritual esențial de Anul Nou este mersul cu Sorcova, practicat în special de copii. Aceștia urează sănătate, viață lungă și prosperitate, folosind o sorcovă – un simbol al vegetației de primăvară.
Originea sorcovei: Inițial, era realizată din rămurele de pomi fructiferi puse la înflorit din toamnă. Astăzi, este confecționată din hârtie colorată și flori artificiale.
Practică și semnificație: Sorcova este folosită pentru a atinge gazdele în timp ce copiii recită urări. După colindat, sorcova este păstrată în casă ca obiect protector.
Colindul cu Vasilica
În unele regiuni, se păstrează obiceiul colindatului cu o căpățână de porc împodobită cu panglici și mărgele.
Această tradiție este cunoscută sub denumirea de „Vasilica” sau „Siva” și simbolizează belșugul și prosperitatea.
Dezlegarea Anului
Grupuri de feciori colindă pe ulițe făcând zgomote puternice cu bice, buciume sau oale, pentru a alunga forțele malefice și a dezlega rodul anului.
Acest obicei implică și descântece pentru sporirea belșugului și căsătoria fetelor.
Superstiții și Practici
Influența musafirilor: Se spune că norocul din anul viitor depinde de felul în care este primul musafir din ziua Sfântului Vasile – dacă este bogat sau sărac.
Consumul de vin: Este bine să bei mult vin, simbolizând sănătatea („sângele în obraz”) pe parcursul anului.
Înnoirea gândurilor: Se crede că primul gând din Anul Nou influențează norocul întregului an. De aceea, se evită conflictele, tristețea sau supărarea.
Capul de porc: Gospodarii obișnuiesc să gătească un cap de porc, asociat cu ideea de progres constant, așa cum porcul înaintează râmând.
Mânuirea uneltei de lucru: Pe stomacul gol, fiecare om trebuie să ia unealta cu care lucrează și să o folosească simbolic de trei ori, pentru spor.
Tradiția populară oferă interpretări pentru vremea din ziua de Anul Nou:
Ger mare și steluțe pe zăpadă: An bun și multe căsătorii.
Ninsori: An îmbelșugat.
Cer senin și geros: Sănătate și prosperitate.
Noapte liniștită și senină: Un an norocos și bun.
Tradițiile și obiceiurile românești de Anul Nou reflectă legătura profundă dintre credințele religioase, natura și comunitatea.
De la colindatul vesel al copiilor cu Sorcova până la superstițiile legate de vreme și obiceiurile culinare, aceste practici marchează începutul unui nou ciclu cu speranță și bucurie.
Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un LIKE, comunității de cititori pe pagina noastră de Facebook!
