Evoluția inflației în România și strategiile BNR pentru dezinflație
Inflația, un fenomen economic global, continuă să exercite presiuni considerabile asupra economiilor naționale, iar România nu face excepție.
Banca Națională a României (BNR) a revizuit recent prognoza de inflație pentru sfârșitul anului 2024, estimând o creștere la 4,9% față de previziunea anterioară de 4%.
Pentru sfârșitul anului 2025, proiecția indică o inflație mai temperată, de 3,5%.
Această revizuire reflectă complexitatea mediului economic și necesitatea unei strategii bine calibrate pentru a menține stabilitatea prețurilor.
România continuă să înregistreze una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din Uniunea Europeană, situându-se la 5,4% în noiembrie 2024, conform Eurostat.
Deși în alte state membre precum Irlanda, Lituania și Luxemburg, inflația rămâne sub 2%, România resimte presiuni inflaționiste mai mari, mai ales în contextul creșterii prețurilor alimentare, nealimentare și ale serviciilor.
Pe parcursul anului, indicele prețurilor de consum a evoluat cu fluctuații, înregistrând o rată anuală a inflației de 5,11% în noiembrie 2024, în scădere față de vârful din ianuarie de 7,41%.
Această reducere reprezintă o victorie modestă în procesul de dezinflație, dar drumul către stabilitate rămâne anevoios.
Guvernatorul Mugur Isărescu a subliniat că politicile BNR vizează atingerea unui echilibru între trei obiective esențiale: încetinirea creșterii prețurilor, susținerea creșterii economice și evitarea perturbărilor economice majore.
Pentru a realiza acest lucru, BNR utilizează un set diversificat de instrumente, inclusiv ajustarea dobânzii de politică monetară și alte măsuri macroeconomice.
În pofida presiunilor globale asupra prețurilor, BNR a demonstrat adaptabilitate, analizând și încorporând lecții din experiențele altor bănci centrale, precum Rezerva Federală a SUA (Fed) sau Banca Centrală Europeană (BCE).
În mod specific, BNR a urmărit să mențină o politică monetară strictă, evitând relaxările premature care ar putea periclita dezinflația.
Creșterea prețurilor la nivel global este rezultatul unor factori multipli, inclusiv crize economice și sociale, perturbări ale lanțurilor de aprovizionare și schimbări în politicile monetare internaționale.
După perioada de „Mare Relaxare” monetară, în care dobânzile au fost reduse aproape de zero pentru a stimula redresarea economică, lumea trece printr-o „Mare Înăsprire”.
Acest reflux al banilor ieftini a crescut presiunile inflaționiste, determinând guvernele și băncile centrale să adopte măsuri mai stricte.
Pentru România, viitorul apropiat necesită o abordare integrată, bazată pe coordonarea politicilor monetare, fiscale și salariale.
Această combinație ar putea oferi un „contraatac” eficient împotriva unui fenomen inflaționist care rămâne imprevizibil.
Comparată adesea cu un „pește de pradă alunecos”, inflația necesită o vigilență constantă și o adaptare continuă a strategiilor economice.
Deși anul 2024 a fost unul al dezinflației, efectele persistente ale crizei prețurilor din ultimii ani subliniază fragilitatea stabilității economice.
În timp ce alte țări europene se confruntă cu riscul deflației, România a demonstrat reziliență, păstrând un ritm constant al dezinflației.
Cu toate acestea, orice relaxare a politicilor economice ar putea pune în pericol această tendință pozitivă.
Într-un context global marcat de incertitudini, politica economică a României trebuie să fie fermă, dar flexibilă.
Dezinflația reprezintă nu doar o bătălie economică, ci și o garanție a stabilității financiare și sociale.
Lecțiile trecutului, combinate cu o abordare proactivă și bine fundamentată, pot ajuta România să depășească provocările actuale și să consolideze un viitor economic mai stabil.
Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un LIKE, comunității de cititori pe pagina noastră de Facebook!
