România traversează o perioadă de instabilitate politică și economică accentuată, marcată de negocieri guvernamentale tensionate și de presiuni bugetare severe.
Recent, decizia PSD de a ieși din guvernare a declanșat un lanț de evenimente ce pun sub semnul întrebării viitorul indexărilor pensiilor și al majorărilor salariale planificate pentru 2025.
Această situație generează incertitudine pentru milioane de români, având implicații semnificative asupra economiei și stabilității sociale a țării.
PSD își asumase o indexare a pensiilor cu 12,2% de la 1 ianuarie 2025, urmată de o „Mică Recalculare” planificată pentru 1 martie 2025.
Aceasta ar fi permis pensionarilor care au lucrat înainte de 2001 să solicite recalcularea pensiilor prin depunerea unor adeverințe de venituri suplimentare.
Cu toate acestea, ieșirea PSD din coaliție lasă sub semnul întrebării implementarea acestor măsuri, iar demisia iminentă a ministrului muncii, Bucura Oprescu, agravează situația.
Bucura Oprescu fusese considerată un garant al indexării pensiilor și al alocării resurselor necesare pentru „Mica Recalculare”.
Totuși, incertitudinea formată în jurul viitorului guvern și al bugetului pe 2025 creează temeri că indexările nu vor mai avea loc, și că pensiile ar putea rămâne la nivelul actual.
Prim-vicepreședintele PNL, Ciprian Ciucu, a adus în discuție dificultățile financiare cu care se confruntă România.
Potrivit acestuia, deficitul bugetar ar putea atinge pragul nesustenabil de 9% în 2024, punând o presiune enormă pe cheltuielile statului.
Pentru a evita acest scenariu, Ciucu a sugerat că majorările de pensii și salarii prevăzute pentru 2025 ar trebui amânate.
Această poziție este susținută și de faptul că agenția Fitch a revizuit perspectiva de rating a României de la „stabilă” la „negativă”, invocând derapajele fiscale și instabilitatea politică.
Costurile suplimentare ale majorărilor de pensii și salarii planificate pentru 2025 sunt estimate la 28 miliarde de lei.
Dintre acestea, 19 miliarde reprezintă creșterea pensiilor, iar 9 miliarde sunt alocate pentru majorările salariale ale unor categorii de bugetari.
Aceste cheltuieli suplimentare riscă să agraveze deficitele și să crească costurile de finanțare ale statului, ceea ce ar putea duce la reducerea investițiilor și pierderea fondurilor europene.
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a subliniat că perspectiva negativă acordată de Fitch reprezintă un semnal de alarmă, care necesită măsuri urgente de consolidare fiscală.
Printre acestea, se numără reducerea cheltuielilor bugetare și reformele structurale, inclusiv cea a pensiilor.
De asemenea, ministrul a indicat că „Ordonanța trenuleț” va include soluții pentru gestionarea resurselor financiare limitate.
Cu toate acestea, lipsa unui guvern stabil și a unui consens politic creează obstacole semnificative în implementarea acestor măsuri.
Un eșec în formarea unui guvern funcțional până la 1 ianuarie 2025 ar putea avea consecințe grave asupra economiei și stabilității sociale a României.
Creșterea costurilor de finanțare externă, reducerea investițiilor și pierderea credibilității în fața partenerilor externi sunt doar câteva dintre riscurile asociate.
De asemenea, incapacitatea de a implementa reformele necesare ar putea duce la scăderea nivelului de trai și amplificarea nemulțumirilor sociale.
România se află în fața unor provocări majore, care impun decizii dificile și reforme curajoase.
Lipsa unui consens politic și incertitudinile legate de formarea noului guvern complică suplimentar gestionarea crizei economice și bugetare.
Prioritatea trebuie să fie stabilitatea economică și socială, prin adoptarea unor măsuri echilibrate care să protejeze categoriile vulnerabile, să asigure sustenabilitatea bugetară și să mențină credibilitatea țării pe plan internațional.
Fără o abordare responsabilă, riscurile pentru economie și societate ar putea deveni mult mai grave.
Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un LIKE, comunității de cititori pe pagina noastră de Facebook!
