Politologul Alina Mungiu Pippidi a stârnit un val de controverse printr-o sugestie radicală: eliminarea votului popular pentru funcția de președinte al României și înlocuirea acestuia cu un sistem în care șeful statului să fie ales de Parlament.
Propunerea a venit în contextul nemulțumirilor legate de alegerile prezidențiale, pe care politologul le consideră mai degrabă un spectacol politic decât un exercițiu democratic real.
Într-o analiză publicată online, Mungiu Pippidi susține că alegerile prezidențiale din România au fost marcate de superficialitate și populism.
Ea își argumentează poziția prin exemple precum realegerea lui Traian Băsescu, despre care afirmă că a fost votat a doua oară în ciuda problemelor evidente din mandatul anterior.
Politologul consideră că votul popular în România este deseori influențat de factori emoționali și manipulat prin campanii de imagine, în detrimentul unei alegeri informate și responsabile.
Pe lângă criticile aduse electoratului, Pippidi face referire și la actualul sistem politic.
Ea îl descrie pe Klaus Iohannis drept un președinte abil în manipularea situației politice, care a reușit să domine scena electorală prin lipsa unor alternative solide.
„Dacă am fi avut candidați mai buni, situația ar fi fost diferită”, afirmă politologul, sugerând că actualul format al alegerilor descurajează competiția autentică.
Pentru a implementa această propunere, România ar trebui să modifice Constituția, ceea ce implică un proces complex și dezbateri ample în Parlament și în societatea civilă.
Pippidi argumentează că o asemenea schimbare ar putea conduce la o mai bună stabilitate politică, reducând polarizarea și tensiunile asociate campaniilor prezidențiale.
Totuși, ea recunoaște implicit că acest model ar transfera și mai multă putere în mâinile clasei politice.
Propunerea a fost deja etichetată drept „scandaloasă” de către mulți critici, care o consideră un atac la adresa democrației și a dreptului fundamental al cetățenilor de a-și alege liderii.
Cei care se opun unei asemenea modificări subliniază riscul ca un președinte ales exclusiv de Parlament să fie mai vulnerabil în fața influențelor politice și să nu reprezinte interesele populației.
Pe de altă parte, ideea poate deschide o discuție necesară despre modul în care este organizată democrația în România.
Susținătorii acestei perspective ar putea argumenta că eliminarea campaniilor prezidențiale costisitoare și polarizante ar ajuta la consolidarea unui sistem politic mai eficient și mai focusat pe guvernare.
În timp ce propunerea Alinei Mungiu Pippidi este, fără îndoială, una care provoacă dezbateri intense, viitorul său pare puțin probabil în contextul actual.
Majoritatea cetățenilor români își doresc să-și păstreze dreptul de a-și alege președintele, iar orice tentativă de schimbare a acestui sistem s-ar confrunta cu o rezistență semnificativă, atât din partea populației, cât și din partea unor actori politici.
Întrebarea rămâne: poate România să îmbunătățească actualul sistem electoral fără a sacrifica principiile fundamentale ale democrației? Sau este timpul pentru o schimbare de paradigmă, oricât de controversată ar fi?
Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un LIKE, comunității de cititori pe pagina noastră de Facebook!
