Manelele și muzica clasică sunt genurile care au crescut cel mai mult în preferențele românilor care ascultă muzică, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP.
La polul opus, muzica pop și rock au scăzut în popularitate, în ultimul deceniu.
Peste 47% dintre români spun că ascultă muzică populară, iar față de acum 10 ani, a scăzut cu aproximativ 20% numărul celor care ascultă pop, iar numărul celor care preferă manele a crescut mai mult decât al celor care ascultă muzică clasică, indică datele unui sondaj realizat de INSCOP Research la comanda News.ro, cei chestionați putând opta pentru mai multe variante de răspuns, ceea ce înseamnă că însumarea procentelor pentru fiecare răspuns nu este egală cu 100%.
Întrebați ce gen de muzică ascultă, românii au răspuns:
47.3% muzica populară (față de 49.7% în 2013)
29.2% pop-dance (față de 41% în 2013)
28.3% muzică clasică (față de 22.8% în 2013)
21.6% manele (față de 14.2% în 2013)
19.2% hip-hop (față de 18.2% în 2013)
16.5% rock (față de 19.5% în 2013).
Astfel, numărul celor care ascultă manele a crescut cu 7,4% în ultimi 10 ani, iar al celor care afirmă că ascultă muzică clasică a crescut cu 5,5%.
Analiza socio-demografică relevă că ascultă muzică populară în special persoanele mai în vârstă, cele cu educație primară sau medie, cei inactivi pasivi, locuitorii din rural, cei cu un venit mai redus, cei care nu utilizează rețelele sociale.
Bărbații, persoanele cu vârsta sub 45 de ani, cele cu educație superioară, gulerele albe, locuitorii din București sau din urbanul mare, cei cu un venit mai ridicat, angajații la privat sunt categoriile de populație care menționează cel mai des că ascultă muzică rock.
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda News.ro.
Datele au fost culese în perioada 23 octombrie – 2 noiembrie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eșantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3 %, la un grad de încredere de 95%.
