Pe 9 martie, creștinii ortodocși îi cinstesc pe Sfinții 40 de Mucenici, soldați romani care au fost martirizați în Lacul Sevastia pentru credința lor în Hristos. Sărbătoarea, una dintre cele mai importante din calendarul creștin, este marcată nu doar prin semnificația sa religioasă, ci și prin numeroase tradiții populare, precum prepararea mucenicilor, consumul a 40 de pahare de vin și ritualuri menite să alunge iarna și să cheme primăvara.
Cine au fost Sfinții 40 de Mucenici?
Sfinții 40 de Mucenici erau soldați romani din Legiunea a XII-a Fulminata, staționată în Armenia, în timpul împăratului Licinius (308-324 d.Hr.), cunoscut pentru persecuțiile împotriva creștinilor.
Guvernatorul Agricola le-a cerut să renunțe la credința creștină și să se închine zeilor păgâni. Pentru că au refuzat, au fost torturați și în final condamnați la moarte prin înghețare, fiind lăsați dezbrăcați în lacul înghețat al Sevastiei.
Se spune că unul dintre ei, copleșit de frig, a ieșit din apă, dar a murit din cauza șocului termic. În schimb, un soldat roman păgân, impresionat de credința mucenicilor, s-a alăturat lor, menținând astfel numărul martirilor la 40. Dimineața, când unii dintre ei încă mai trăiau, li s-au zdrobit picioarele, iar trupurile au fost arse.
Unul dintre mucenici, Meliton, a supraviețuit torturilor, dar mama sa l-a purtat pe brațe către ceilalți, dorindu-i mântuirea, astfel încât și el și-a primit cununa muceniciei.
Tradiții și obiceiuri de 9 martie
Sărbătoarea Mucenicilor are o dublă semnificație în cultura românească: religioasă – comemorarea celor 40 de martiri și populară – marcarea trecerii de la iarnă la primăvară.
1. Consumul celor 40 de pahare de vin
Una dintre cele mai cunoscute tradiții este băutul a 40 de pahare de vin, simbolizând sângele vărsat de sfinți. Se crede că cei care respectă acest obicei vor fi sănătoși și puternici tot anul.
În unele regiuni, unde tradiția nu este respectată în totalitate, este suficient să se guste vinul sau să se stropească pământul cu el pentru a asigura fertilitatea și belșugul.
2. Prepararea mucenicilor
Un alt obicei important este prepararea mucenicilor, colăcei în formă de cifra opt, care diferă în funcție de regiune:
- În Moldova, mucenicii sunt copți, unși cu miere și presărați cu nucă.
- În Muntenia și Dobrogea, sunt fierți în apă cu zahăr, scorțișoară și nucă, simbolizând lacrimile și suferința mucenicilor din lacul înghețat.
În unele zone, se pregătesc 40 sau 44 de mucenici, în funcție de credințele locale.
3. Ritualuri pentru alungarea iernii
Ziua de 9 martie marchează tranziția dintre „Zilele Babelor” (1-8 martie), considerate friguroase și capricioase, și „Zilele Moșilor” (9-17 martie), când vremea devine mai blândă.
Pentru a grăbi venirea primăverii, în unele regiuni ale țării se practică diverse ritualuri:
- Lovirea pământului cu ciocane sau bețe, pentru a alunga frigul și a permite pământului să se încălzească.
- Aprinderea focurilor ritualice, peste care copiii obișnuiau să sară, simbolizând purificarea și protecția împotriva spiritelor rele.
- Scoaterea plugului la arat, marcând începutul noului an agricol. În trecut, plugul era trecut prin foc și binecuvântat înainte de a fi scos în câmp.
O sărbătoare a tradiției și credinței
Ziua de 9 martie este una plină de însemnătate spirituală, dar și de obiceiuri transmise din generație în generație, care reflectă legătura dintre credința ortodoxă și tradițiile populare românești. Indiferent de regiune, această zi este un prilej de pomenire a celor trecuți la Domnul, de celebrare a credinței și de chemare a primăverii.
