Sfinţii Mihail şi Gavriil, celebrați de creștini pe 8 noiembrie. Obiceiuri și tradiții respectate de români în această zi

Creștinii ortodocși îi sărbătoresc pe Sfinții Arhangeli Mihail și Gavril în ziua de 8 noiembrie 2023.

Bisericile şi mănăstirile cu hramul Sfinţilor Arhangheli sunt răspândite în țara noastră și mulți români își sărbătoresc onomastica. În popor li se mai spune Sfinții Voievozi, Sf. Arhanghel sau Hranghelul.

„Luna noiembrie, din punct de vedere religios are în centru, sărbătoarea sfinţilor creştini Mihail şi Gavriil. Prima săptămână din lună este intitulată  Săptămâna Miriştei, deoarece este săptămâna în care se termină însămânţările de toamnă şi începe aratul miriştilor pentru însămânţările de primăvară. Cea de-a doua săptămână are în centru sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, cei cu săbii şi puteri ocrotitoare asupra oamenilor şi a turmelor de oi’” (artatraditionala.ro)

Totodată, Sfinții Mihail și Gavril se serbeazătimp de trei zile, în 8, 9 și 10 noiembrie. Prima zi se numește capul Arhanghelului, a doua zi mijlocul Arhanghelului, iar a treia zi coada Arhanghelului.

Ziua de 8 noiembrie a început să fie prăznuită ca sărbătoare a îngerilor, în veacul al V-lea şi s-a răspândit repede în tot Răsăritul. Sfinţii Arhangheli sunt cei dintâi îngeri mijlocitori între Dumnezeu şi oameni. În tradiţia populară românească, sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil sunt fiinţe divine omniprezente în viaţa oamenilor, veghind din ceruri şi de pe pământ, salvându-ne de păcate și având grijă ca sufletele noastre să fie curățate prin post și rugăciune. 

Tradiții și obiceiuri

Ziua de 8 noiembrie este considerată la hotarul între toamnă și iarnă. Vremea în această zi este mai caldă decât ar trebui să fie în această perioadă a lunii. 

În această zi este interzis să se lucreze la câmp și nu se face curat în casă. 

În satele şi târgurile bucovinene se fac pomeniri şi praznice pentru cei morţi, ofrandele date la pomană pentru morţi, din Ajun sau din Ziua Arhanghelilor, se numesc “Moşii de Arhangheli”.

În biserici, fiecare creştin aprinde câte o lumânare ca să aibă asigurată lumina de veci. Lumânările care se aprind la biserică în ziua de 8 noiembrie sunt considerate talismane pentru cei care au trecut în lumea umbrelor şi a tăcerii. Aceste lumânări “ţin de lumină” în lumea de dincolo. Se aprind însă lumânări şi pentru cei vii, pentru sănătate, pentru a fi feriţi de rele şi năpaste.

,,Conform tradiţiei, în ajunul sărbătorii se oficiază slujba de priveghere, seara, la care sunt prezenţi ierarhul locului şi alţi invitaţi, precum şi o mulţime de credincioşi. În unele locuri, privegherea durează toată noaptea, fiind însoţită de litie, acatistul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, citirea moliftelor, miezonoptica, psaltirea şi alte citiri şi cântări.

În această zi, după slujba religioasă, se citesc rugăciuni de dezlegare pentru cei prezenţi, după care preotul se dezbracă de veşmintele preoţeşti şi le pune peste credincioşi, gestul având leac pentru multe boli, în special cele mintale.

În timpul Sfintei Liturghii, la ieşirea preotului cu sfintele daruri, mulţi credincioşi pun în calea preotului haine pentru a trece peste ele şi a obţine vindecare şi sfinţenie pentru cel care le va purta.

Bisericile care au hramul Arhanghelilor dăruiesc credincioşilor cozonac şi un pahar cu vin sau organizează o agapă frăţească în curtea bisericii sau în interiorul acesteia.’’ (Ştefan Popa)  În ziua praznicului se mănâncă peşte, pentru a fi sprinteni ca peştele, pentru a fi feriţi de boală şi de pagubă.

Tot în această zi, finii aduc daruri de colăcei naşilor,  un obicei nu chiar întâmplător, întrucât,  la cununie,  cele două lumânări ţinute de naşi sunt simboluri ale celor doi Arhangheli, Mihail şi Gavriil.

În zonele muntoase, în care Arhanghelii erau celebraţi şi ca patroni ai oilor, stăpânii acestor animale făceau o turtă mare din făină de porumb, numită ,,turta arieţilor’’(arieţii fiind berbecii despărţiţi de oi), ce era considerată a fi purtătoare de fecunditate. Această turtă se aruncă în dimineaţa de 8 noiembrie în târla oilor, odată cu slobozirea între oi a berbecilor. Dacă turta cădea cu faţa în sus era semn încurajator, de bucurie în rândul ciobanilor, considerându-se că în primăvară toate oile vor avea miei, iar dacă turta cădea cu faţa în jos era mare supărare, potrivit antena3CNN.

Tags: