Studiu INS. Iată care sunt județele cu cel mai ridicat nivel al ratei sinuciderilor
- Ionașcu Maria
- 08/12/2023
- Eveniment, News Alert, Social
- brasov, crestere, decedati, INS, locuitori, massmediatv, mortalitate, publicatie, romania, zaharat
- 0 Comments
Nivelul cel mai ridicat al ratei sinuciderilor a fost înregistrat în 2022 în judeţul Harghita (27,2 decedaţi la 100.000 de locuitor) şi în judeţul Covasna (18,6 decedaţi la 100.000 de locuitor), iar cel mai scăzut în judeţul Ilfov (4,5 decedaţi la 100.000 de locuitor), judeţul Vâlcea (3,8 decedaţi la 100.000 de locuitori) şi în Municipiul Bucureşti (3,9 decedaţi la 100.000 de locuitori).
Institutul Naţional de Statistică a lansat vineri o publicaţie de sinteză care pune la dispoziţie tabloul detaliat la nivelul regiunilor de dezvoltare ale României, cu 111 indicatori de dezvoltare durabilă la nivelul regiunilor de dezvoltare. Potrivit lucrării, mortalitatea cauzată de diabetul zaharat a înregistrat o creştere semnificativă în perioada 2008-2022, fiind aproape dublă în anul 2022, faţă de 2008 la nivel naţional.
”Rata sinuciderilor a scăzut în perioada 2008-2022, de la 11 decedaţi la 100.000 de locuitori în anul 2008, la 8,9 în anul 2022, rata medie anuală de creştere din această perioadă fiind de -1,48%. Prin menţinerea ratei medii anuale de creştere din perioada 2008-2022, la nivel naţional, ţinta de reducere cu o treime a mortalităţii cauzate de sinucideri poate fi atinsă (6,7 decedaţi la 100.000 de locuitori) în anul 2040. Un număr de 6 judeţe au atins deja ţinta de reducere cu o treime faţă de nivelul anului 2018 a mortalităţii cauzate de sinucideri, respectiv Bacău, Gorj, Sibiu, Suceava, Teleorman şi Vâlcea. Prin menţinerea ratei medii anule de creştere din perioada 2008-2022, un număr de cinci judeţe vor atinge ţinta de reducere cu o treime faţă de nivelul anului 2018 a mortalităţii cauzate de sinucideri până în anul 2030, respectiv Bihor, Caraş-Severin, Covasna, Ilfov şi Sălaj”, arată lucrarea INS.
”În anul 2022, nivelul cel mai ridicat al ratei sinuciderilor a fost înregistrat în judeţul Harghita (27,2 decedaţi la 100.000 de locuitor) şi în judeţul Covasna (18,6 decedaţi la 100.000 de locuitor), iar cel mai scăzut în judeţul Ilfov (4,5 decedaţi la 100.000 de locuitor), judeţul Vâlcea (3,8 decedaţi la 100.000 de locuitori) şi în Municipiul Bucureşti (3,9 decedaţi la 100.000 de locuitori)”, arată lucrarea.
Lucrarea a fost elaborată, pe baza ultimelor date statistice disponibile, de un grup de experţi ai Institutului Naţional de Statistică din cadrul proiectului privind dezvoltarea cadrului strategic şi instituţional pentru implementarea Strategiei Naţionale pentru Dezvoltarea Durabilă a României – 2030 (SNDDR 2030), coordonat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene.
În România, rata născuţilor vii de către mame adolescente (10-14 ani) a fost relativ constantă în perioada 2008-2022, (1,2 născuţi vii la 1.000 de femei în anul 2008; 1,3 în anul 2022), înregistrând o rată medie anuală de creştere de 0,57%. Rata născuţilor vii de către mame adolescente (15-19 ani) a scăzut în perioada 2008- 2022 de la 37,1 în anul 2008 la 28,8 născuţi vii la 1.000 de femei în anul 2022 înregistrând o rată medie anuală de creştere de -1,79%.
Tendinţa de reducere a ratei născuţilor vii de către mame adolescente (15-19 ani) s-a menţinut în toate regiunile de dezvoltare cea mai mare rată fiind înregistrată în regiunea Centru (40,5 născuţii vii) şi cea mai mică în regiunea Bucureşti-Ilfov (12,1 născuţi vii), cu o diferenţă de 28,4 născuţi vii la 1.000 de femei din grupa respectivă de vârstă, în anul 2022. Prin menţinerea ratelor medii anuale de creştere din perioada 2008-2022, este posibil ca în anul 2030 să se ajungă la 1,4 născuţi vii la 1.000 de femei în cazul mamelor adolescente cu vârsta între 10 şi 14 ani şi la 24,9 născuţi vii la 1.000 de femei în cazul mamelor adolescente cu vârsta între 15 şi 19 ani.
În perioada 2008-2022 rata mortalităţii cauzată de bolile cardiovasculare, diabet şi de bolile respiratorii a crescut la nivel naţional cu rate medii anuale de creştere de 1,09%, 4,64% şi respectiv de 7,76%. La nivel regional, rata mortalităţii cauzată de bolile cardiovasculare şi respiratorii avea aceeaşi tendinţă de creştere în toate regiunile de dezvoltare, cea mai mare rată medie anuală de creştere, în perioada 2008-2022, înregistrându-se în regiunea Bucureşti-Ilfov (9,53%) pentru rata mortalităţii cauzată de bolile respiratorii, iar pentru rata mortalităţii cauzată de bolile cardiovasculare în regiunea Sud-Est (2,11%).
În acelaşi timp se observă o tendinţă de scădere a ratei mortalităţii cauzată de diabet, cea mai importantă scădere înregistrându-se în regiunea Bucureşti-Ilfov de 4,0 decedaţi la 100.000 locuitori în anul 2022 cu o rată medie anuală de creştere de -3,72% în perioada 2008-2022. Abordarea UE şi în consecinţă şi a României în ceea ce priveşte bolile netransmisibile implică pe de o parte un răspuns integrat, axat pe prevenire în toate sectoarele şi domeniile de politică, şi pe de altă parte iniţiative de consolidare a sistemelor de sănătate.
Rata mortalităţii neonatale (0-27 zile) a scăzut în perioada 2008-2022, de la 6,2 decedaţi la 1.000 născuţi-vii în anul 2008, la 3,5 în anul 2022, rata medie anuală de creştere din această perioadă fiind de -4,06%. Comparativ cu anul 2008, în anul 2022 la nivel de judeţ, în Caraş-Severin şi Satu Mare au fost înregistrate scăderi semnificative, de aproximativ 7 decedaţi la 1.000 născuţivii, cu o rata medie anuală de creştere de -5,31%, respectiv -5,95%.
La polul opus se situează judeţele Giurgiu, Hunedoara, Sălaj şi Teleorman, unde au fost înregistrate creşteri ale deceselor. În anul 2022, între judeţe există discrepanţe mari, nivelul cel mai ridicat al ratei mortalităţii neonatale a fost înregistrat în judeţul Sălaj (7 decedaţi la 1.000 născuiţi vii, cu o rată medie anuală de creştere de 0,89%), iar cel mai scăzut în judeţul Ialomiţa (0,9 decedaţi la 1.000 născuţi vii, cu o rata medie anuală de creştere de -13,93%).
Cele mai multe decese neonatale au loc în prima săptămână de viaţă, iar principalele cauze sunt naşterea prematură, complicaţiile legate de naştere (asfixia sau lipsa respiraţiei la naştere), infecţiile şi malformaţiile congenitale.