spot_img
vineri, ianuarie 17, 2025
Altele
    spot_img
    AcasăEvenimentSuperstiţii în Ajunul Crăciunului. De ce NU este bine să bei ţuică...

    Superstiţii în Ajunul Crăciunului. De ce NU este bine să bei ţuică pe 24 decembrie 

    Superstiţii în Ajunul Crăciunului. De ce NU este bine să bei ţuică pe 24 decembrie 

    -

    spot_img

    Ajunul Crăciunului, sărbătorit pe 24 decembrie, este o zi cu o puternică încărcătură spirituală și simbolică în tradiția românească.

    De-a lungul timpului, acest moment a devenit un prilej pentru ritualuri, obiceiuri și credințe ce marchează începutul sărbătorilor de iarnă, având ca scop atât celebrarea Nașterii Domnului, cât și asigurarea belșugului și prosperității gospodăriei. 

    În această zi, toate activitățile gospodinelor sunt încărcate de semnificații magice. Pregătirea „copturilor” – turtele, covrigii și colacii – este una dintre cele mai importante îndeletniciri.

    Acestea sunt dăruite colindătorilor sau oferite ca ofrande pentru sufletele morților, legând astfel lumea văzută de cea nevăzută. 

    Superstițiile din Ajunul Crăciunului joacă, de asemenea, un rol important.

    Se crede că nu este bine să se bea rachiu în această zi, deoarece ar fi fost creat de diavol, care se amuză pe seama celor care îl consumă.

    Totodată, este interzis să se dea ceva din casă sau să se facă împrumuturi, pentru a nu pierde norocul casei în anul ce vine.

    De asemenea, se crede că faptele bune sau rele săvârșite în Ajun se vor întoarce asupra celui care le-a făcut. 

    În rândul crescătorilor de albine, există o tradiție specială: aceștia nu oferă nimic din gospodărie în această zi, pentru ca albinelor să le meargă bine și să nu părăsească stupul în timpul roitului. 

    Ajunul este considerat în folclorul românesc o sărbătoare de sine stătătoare, patronată de Moș Ajun, stăpânul timpului.

    În tradițiile populare, Moș Ajun este descris ca un bătrân bun și generos, asemănător lui Moș Crăciun. 

    Legenda spune că Maica Domnului, pe cale să nască, i-a cerut adăpost lui Moș Ajun.

    Acesta, motivând că este un om sărac, a trimis-o la fratele său mai bogat, Moș Crăciun.

    Crăciun, stăpânul staulului unde Maria și Iosif au găsit refugiu, a trimis-o pe soția sa să o ajute pe Maica Domnului să nască.

    După venirea pe lume a Pruncului Iisus, Crăciun, copleșit de bucurie, a început să ofere fructe copiilor din jur, tradiție care a evoluat în obiceiul dăruirii cadourilor de Crăciun. 

    Moș Ajun este asociat cu daruri simple, precum nuci, covrigi și plăcinte, în timp ce Moș Crăciun aduce haine, jucării și alte bunuri materiale.

    Această separare între simbolurile celor doi reflectă tranziția de la vechile tradiții precreștine la cele creștine. 

    Ajunul Crăciunului marchează începutul colindatului, un obicei străvechi prin care copiii și tinerii vestesc Nașterea Domnului.

    Colindele religioase, precum „O, ce veste minunată”, „Trei păstori se întâlniră” sau „Steaua sus răsare”, sunt cântate din casă în casă, aducând bucurie și speranță. 

    Darurile primite de colindători – mere, nuci, covrigi – sunt încărcate de simbolism.

    Merele, de exemplu, amintesc de păcatul originar și de răscumpărarea acestuia prin Nașterea lui Hristos, dar simbolizează și perfecțiunea.

    Nucile, prin miezul lor ascuns, evocă Crucea Domnului, în timp ce covrigii și colacii reprezintă rodnicia grâului și au legături cu simbolismul solar din tradițiile precreștine. 

    Ajunul Crăciunului păstrează urme ale vechilor credințe precreștine, fiind legat de solstițiul de iarnă și de cultul Soarelui.

    Forma rotundă a colacilor și covrigilor amintește de discul solar, celebrat în această perioadă prin jertfe alimentare. 

    Creștinismul a integrat aceste practici în sărbătoarea Nașterii Domnului, păstrând elementele esențiale și oferindu-le o semnificație nouă.

    Astfel, Ajunul Crăciunului reflectă sincretismul dintre credințele arhaice și cele creștine, fiind o sărbătoare a speranței, belșugului și generozității. 

    Ajunul Crăciunului este mai mult decât o zi de pregătire pentru marea sărbătoare a Nașterii Domnului.

    Este un moment de reflecție, generozitate și comuniune între generații, în care obiceiurile străvechi se împletesc cu cele religioase.

    De la pregătirea „copturilor” și până la colindele care vestesc Nașterea, Ajunul rămâne un simbol al identității culturale românești, păstrând vie legătura dintre trecut, prezent și viitor. 

    Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un LIKE, comunității de cititori pe pagina noastră de Facebook!

    Contact WhatsApp

    Ai o informație importantă sau un videoclip care ar putea deveni știre? Scrie-ne direct pe WhatsApp sau trimite-ne materialul video

    Trimite pe WhatsApp

    Alte articole

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
    Introduceți aici numele dvs.
    Captcha verification failed!
    Scorul utilizatorului captcha a eșuat. va rog sa ne contactati!

    22,200AbonațiAbonați-vă

    Publicitate

    spot_img
    spot_img
    spot_img

    Ultimele Știri